La moment nu sunt sondaje deschise!

» Arhiva Sondaje Online
Personalităţi Notorii a oraşului Călăraşi

 

Călăraşi au fost şi sînt leagănul multor personalităţi notorii, vrednice de stimă şi recunoştinţă, precum sînt:

           

Samson Şleahu (Şleizer), prozator, născut într-o familie de muncitori din Călăraşi pe 20 iunie 1915, decedat la Chişinău în 1993.  A absolvit Şcoala de Arte şi Meserii din Bucureşti, a participat la mişcarea ilegală şi înrăzboiul din 1941-1945.

 

            După răboi lucrează un timp pe şantierele de construcţie din Chişinău.  Publică din 1946.  În prima sa culegere de nuvele “Ziditorii” (1950), autorul oglindeşte o temă a literaturii moldoveneşti puţin studiată – clasa muncitoare.  Munca, cu repercusiunile ei morale, este reflectată şi romanul “Mahalaua de jos” (1963), abordînd problema umanisumului ca mijloc de afirmare a omului pe frontul muncii paşnice.  Samson Şleahu a mai scris povestirile “Tovarăşul Vanea” (1952), “Dragoste tîrzie” (1966), romanele “După război” (1957), “Hăul” (1968), “Omul de încredere” (1974).  E laureat al premiului republican “Boris Glavan”, a fost decorat cu două ordine “Insignia de Onoare”.  Cîteva din lucrările sale au fost editate în limbile rusă, ucraineană, letonă, belarusă, ciuvaşă.

 

            Grigore Brovman, născut la Călăraşi în 1907, a absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii “Mihail Lomonosov” din Moscova (1931), specializîndu-se în critica literară.  A publicat o monografie despre viaţa şi creaţia scriitorului V. Veresaevm în 1936 a editat cartea “Scriitorul şi viaţa”, în 1938 – o culegere de articole despre literatura contemporană.  În anii războiului, fiind corespondent militar, a alimentat cu schiţe rubrica “Notiţe de pe front”.  După război a publicat la Moscova culegerile “Chipul eroului” (1947), “Cărţi ancorate în viaţă” (1958), “Poziţia de viaţă a eroului” (1960).  Îndrumarul enciclopedic “Evrei Moldovî” (Chişinău, 2000) îi dedică cuvinte de aleasă laudă.

 

            Dumitru Russu (Scvorţov), sculptor, a văzut lumina zilei la Călăraşi pe 26 octombrie 1926 şi a plecat în eternitate pe 14 iunie 1991 la Chişinău.  Enciclopedia “Chişinău” (1997, pag. 404) îi face o binemeritată prezentare şi apreciere:  “Studiază la Institutul de Pictură, Sculptură şi Architectură “I.Repin” din Leningrad, devenind apoi profesor de sculptură la Şcoala de Arte Plastice pentru Copii “A.Şciusev” din Chişinău (1965-1977).  Profesează mai multe genuri sculpturale:  plastică mică, sculptura de postament, sculptura monumental-decorativă, funerară.  Pasionat de genul portretistic, creează un ciclu de portrete:  “Vasile Alecsandri” (lemn, 1971), “Mihai Eminescu” (ghips, 1974), “Gheorghe Vodă”, “Nicolae Esinencu”, “Leonida Lari”.  Practică şi sculptura funerară:  bustul scriitorului Petru Dudnic (1985), bustrul poetului Liviu Damian (1986) – ambele din cupru ciocănit.  Pentru mormîntul părinţilor execută în 1975 o troiţă cioplită în lemn de o factură nobilă şi sobrietate monumentală”.

 

            Andrei Gavriliţă, doctor în ştiinţe tehnice, doctor habilitat în ştiinţe agricole, originar din Călăraşi.  După absolvirea în 1972 a Institutului Agricol, cu calificarea di inginer-hidrotehnician, a activat la Institutul de Proiectări al Gospodăriei Apelor, Trustul de Construcţii Acvatice şi Îmbunătăţiri Funiciare, a fost colaborator ştiinţific la Institutul de Geografie, Institutul de Geofizică şi Geologie al AŞM.  În 1984, la Institutul de Cercetări Ştiinţifice în Hidrotehnică şi Îmbunătăţirii Funciare din Ucraina, susţine teza de doctor.  A publicat 180 de lucrări ştiinţifice, inclusiv 9 monografii, 20 de recomandări şi îndrumări pentru producţie, e posesor al 18 brevete de invenţii.  Unele din lucrările lui sînt publicate în Rusia, SUA, Franţa, Italia, Austria.  Este membru al Comitetului International de Hidrologie de pe lîngă Organizaţia Naţiunilor Unite, al Organizaţiei Mondiale “Ştiinţa Pămîntului”, preşedinte al Asociaţiei Naţionale “Ştiinţa Apelor”.

 

            Aba Litvac, născut la Călăraşi în 1926, după război devenise student la Institutul Agricol din Chişinău, dar în 1949 a fost deportat cu familia în Kazahstan, unde în 1952 a obţinut diploma de botanist la Universitatea din Alma-Ata.  Timp de şase ani a predat biologia la şcoala medie din Cimkent.  În 1958 a revenit în Moldova, s-a angajat la Institutul de Cercetări Ştiinţifice în domeniul Pomiculturii, Viticulturii şi Vinificaţiei:  muncitor, laborant, colaborator ştiinţific.  În 1966 a susţinut teza de doctor în ştiinţe biologice.  A publicat 115 lucrări ştiinţifice, deţinea cîteva brevete de invenţii.  Apoi a plecat să-şi continue activitatea ştiinţifică în Germania.

 

            Gheorghe Ceremuş, intrepret, instrumentist virtuos şi compozitor.  A făcut studii la Şcoala Muzicală “E. Coca” şi la Conservatorul “G. Musicescu” din Chişinău.  A activat în orchestra “Folclor” a Radioteleviziunii moldoveneşti.

 

            După absolvirea Conservatorului se angajează pedagog concomitent la două instituţii de învăţămînt – Şcoala de muzică şi Şcoala pedagogică, ambele aflate în oraşul Călăraşi.

            A continuat să studieze cu un deosebit interes opera clasicului literaturii române V.Alecsandri, fiind încîntat de pastelurile “regelui poeziei”.  Impresionat de poezia “O noapte la ţară”, scrie o compoziţie muzicală pe versurile bardului, iar peste puţin timp formaţia vocal-instrumentală “Plai”, condusă de Ştefan Petrache, a şi inclus-o în repertoriu.

            Vine în capitală, colaborînd fructuos cu ansamblul de muzică sî dansuri “Ţiganii”, cu taraful “Lăutarii”.

            Participant activ la toate ediţiile Concursului Internaţional “Crizantema de argint”, Gh.Ceremuş este şi deţinătorul titlului de laureat al primelor două ediţii, iar romanţele “Amintiri” (pentru vioară) şi “De-aş fi, iubito” au devenit îndrăgite de melomani.

 

            Mihail Daicu, violinist, ansamblist, născut în Călăraşi la 2 septembrie 1908 şi decedat la Chişinău în ziua de 17 septembrie 1960.  Enciclopedia interpreţilor din Moldova (Chişinău, 1999, pag.155) îi sintetizează activitatea creatoare:  “Studii la Conservatorul “Unirea” din Chişinău (1922-1929) cu Marcu Pester (vioară), Victor Iuşchevici (teorie, armonie), Maria Dailis (pian).  În anii 1930-1945, violinist în restaurante, baruri, braserii şi cinematografe din Chişinău; violinist în orchestra simfonică (1945-1949) şi în Orchestra de muzică populară “Fluieraş”, ambele ale Filarmonicii din Chişinău (1949-1950).  A colaborat cu Ştefan Neaga, Boris Miliutin, Alexei Botoşanu, Isidor Burdin, Tamara Ciobanu, Serghei Lunchevici, David Fedov, Petre Zaharia ş.a.”.

 

            Eleonora Barabaş, arhitect şi critic de artă, născută în Călăraşi la ianuarie 1959.  A făcut studii la Şcoala-internat de pictură dinChişinău (1970-1977)şi la Facultatea construcţii şi architectură a Institutului Politehnic (1977-1982), arhitect în Biroul de construcţie a “Gosstroi”-ului (1982-1985), profesoară de istoria artelor la Institutul de Arte “G.Musicescu” (1983-1985), professoară de arte plastice la Institutul Pedagogic “Ion Creangă”.  Trei ani (1985-1988) i-a dedicat aspiranturii în Secţia de etnografie şi studiul artelor a AŞM.  A publicat mai multe articole şi recenzii, e membră a Uniunii Artiştilor Plastici din Moldova (1990).

 

            Stela Sturza, nascută în 1967 la Călăraşi, este printre femeile contemporane care şi-au făcut nume de rezonanţă în ţară, ea conduce cu succes Compania “Deesse” în Moldova.  “

Un eveniment important în familia Sturza a constituit întîlnirea cu prinţul Dmitrie Sturdza, care a reuşit să-şi regăsească rudele de la Chişinău, scrie prestigiosul magazine ilustrat “99 femei ale Moldovei” din martie 2006.  Prietenia familiilor s-a consolidat în timp, iar din 1999 Stela Sturza conduce reprezentanţa Companiei “Deesse” în Moldova, firmă de cosmetică elveţiană elaborată de principele Sturdza.  Produsele cosmetice “Deesse” sunt distribuite astăzi în peste 20 de ţări ale lumii”.  Stela Sturza a absolvit Facultatea de Economie a Universitătii de Stat din Moldova, e căsătorită, are doi copii, e un director modern de companie.

 

            Lidia Timuţă, profesoară de biologie şi chimie la Liceul Teoretic “Vasile Alecsandri”, a absolvit Universitatea de Stat din Chişinău, fiind captivată de realizările ştiinţifice în domeniul citofiziologiei şi geneticii celulare.  A urmat studiile postuniversitare la specialitatea fiziologia vegetală, la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, unde, în 2002, a susţinut cu brio teza de doctor cu tema:  “Modificări protoplasmatice structurale şi funcţionale la plante de cultură sub influenţa unor analogi ai bazelor azotate şi ai altor agenţi xenobiotici chimici”.  Ea e doctor în biologie, deţine gradul didactic superior şi a acumulat o experienţă de muncă pedagogică de aproape două decenii.

 

            Mihail Agafiţa (n.21 noiembrie 1973), dirijor de orchestră simfonică.  A absolvit cu menţiune şcoala medie nr.1 şi Şcoala de Arte din Călăraşi la specialitatea vioară (professor Dumitru Haisan).  Apoi a făcut studii la Institutul de Arte din Chişinău şi la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, specialitatea dirijor de orchestră, iar în anul 2005 absolveşte un curs de Master în cadrul aceleiaşi universităţi la clasa profesorului Dumitru Goia.

            Pe parcursul a 8 ani el are o intensă activitate dirijorală, ce cuprinde circa 150 de concerte simfonice şi spectacole de balet cu colective din România, Moldova, Ucraina şi Belarusi.  În toamna anului 2004 este avansat în postul de dirijor permanent al Filarmonicii Naţionale a Republicii Moldova.

            În ultimii ani tînărul dirijor realizează împreună cu Orchestra Filarmonicii Naţrtionale din Moldova o serie de turnee în Spania sî Portugalia (circa 90 spectacole) în cele mai importante săli din Madrid, Malaga, Valencia, San-Sebastian, La Coruna, Oviedo, Vigo, Santander, Bilbao, Saragosa ş.a.  Colaborează cu superba cîntăreaţă spaniolă Isabel Pantoja, susţinînd peste 15 concerte care s-au bucurat de un enorm success.  Cu ocazia celor 3 concerte din Palau de Musica în Barselona au fost înregistrate un DVD sî un CD.  Pretutindeni publicul apreciază la superlativ talentul artistului.

 

            Fraţii Stanislav şi Vladimir Cucerenco, nascuţi în Călăraşi, primul la 19 aprilie 1973, al doilea la 21 ianuarie 1976. 

Stanislav a absolvit cu menţiune Academia Militară de Medicină din Sankt Petersburg, şi-a susţinut cu succes teza de doctor în medicină şi în prezent lucrează docent la Centrul naţional de chirurgie medicală “N. Pirogov” din Moscova.  Vladimir a absolvit aceeaşi academie, e doctor în medicină, colaborator la Catedra de cardiochirurgie a Academiei de Medicină din Sankt Petersburg.

 

 

Sursă:

ORAŞUL CĂLĂRAŞI

File de isorie

Tudor Ţopa, Vasile Trofăilă, Victor Ladaniuc

“VAST-M” SRL

Chişinău 2006

Sus
1 EUR = 20.3720
1 USD = 17.2229
1 RUB = 0.2938
1 RON = 4.3962
1 UAH = 0.6279




Călăraşi în imagini
Copiii impreuna cu parintii si buneii la sezatoare Copiii impreuna cu parintii si buneii la sezatoare
» Vezi întreaga Galerie Foto

© 2010 Primăria oraşului Călăraşi, Republica Moldova.
str. M.Eminescu 19, or. Călăraşi, MD-4403, Republica Moldova
Tel.: (244) 22773, Fax: (244) 20125
Email: info@calarasi-primaria.md


Design şi programare de Andrei Madan
Total vizitatori: 159641
Total ieri: 126
Total azi: 8